Originea carnatilor de Plescoi

Denumirea  „cârnaţi de Pleşcoi” vine de la localitatea Pleşcoi (comuna Berca), atestată documentar încă din anul 1489. Reţeta s-a transmis şi în localităţile învecinate cum ar fi: Berca, Sătuc, Joseni, Răteşti, Pleşeşti, Pâcle, Mănăstirea Răteşti,Cojanu, Ţîţirligu, Viforâta, Băceni, Săpoca, Măteşti şi Buzău.

La origine, cârnaţii de Pleşcoi sunt produşi din carne şi seu de oaie, tocată cu barda, condimentată cu usturoi, cimbru, busuioc şi sare, umpluţi în membrane naturale de oaie (subţiri) şi afumaţi cu lemn de fag.  Spre sfârşitul secolului XVIII, ca urmare a războaielor ruso-turce care au pustiit Peninsula Balcanică, mulţi locuitori bulgari şi sârbi au trecut Dunărea şi s-au aşezat în zona Buzăului. Unii dintre aceştia s-au aşezat în zona Berca-Pleşcoi, iar prin preferinţa pentru condimentarea cu ardei iute roşu a cârnaţilor locali au contribuit la definitivarea gustului cârnaţilor de Pleşcoi. Începând cu secolul XIX, acest produs a fost preparat şi valorificat mai ales în satul Pleşcoi.

Reţeta originală a fost modificată, alături de carnea de oaie folosindu-se şi carne de vită pentru a nu modifica gustul specific al cârnaţilor de Pleşcoi. Reţeta preparării cârnaţilor de Pleşcoi, este deţinută de localnicii din zona Pleşcoi-Berca acolo unde s-a născut şi legenda haiducilor. Ei prindeau oile bogaţilor munteni pe când aceştia veneau la târg în Buzău şi ca să nu-i prindă potera cu prada vie, o transformau în pastramă şi cârnaţi pe timp de noapte.

Comandă